Punct de vedere

Să ne creștem copiii frumos! Să fim părinți frumoși!

Invidiosul, o specie frustrată, pe cale de înmulțire

Dacă ar fi să-i numeri, câți invidioși sunt în jurul tău? De câți te lovești zilnic? Pe câți i-ai privi adânc în ochi și le-ai spune printre dinți: ”Vezi-ți de treaba ta! Vezi-ți de viața ta!”

invidios

Invidia este un sentiment de ciudă, de necaz, provocat de succesele altora, de fericirea altora și de tot ce alții au, iar invidiosul nu are! Toți avem o doză de invidie în noi. Invidia face parte din ființa umană și să nu îndrăznească cineva să spună că nu a fost măcar o dată invidios în adâncul sufletului lui, chiar dacă nu a declarat și nu a arătat nimănui.

Însă, dusă la extrem, invidia îi face pe mulți să acționeze greșit și incorect. Ei, invidioșii, încep să clevetească vrute și nevrute, inventând și țesând în jurul unui miez (poate adevărat) o întreagă poveste fantastică, vorbesc despre cel care a reușit prin muncă corectă, perseverentă și cu sudoare multă, ca despre cineva care doar a pocnit din degete și a obținut totul. Invidiosul are două fețe: se arată ca un bun amic, pentru a obține ceva informații de la tine, informații pe care să le înflorească apoi și să le propage printre cei care te apreciază. Invidiosul bârfește, pârăște și duce vorba din ureche în ureche, adăugând continuu alte și alte presupuneri personale pentru a face ca cel invidiat să pară dracul negru. Invidiosul se crede un știe-tot (ți-l amintești pe știe-tot de aici, nu?) și încearcă să câștige încrederea altora prin șoapte în ureche: ”ascultă-mă pe mine, am aflat eu asta, să nu spui nimănui, este secret, dar să știi…”.

Cum vede că doi oameni se înțeleg bine, invidiosul își bagă coada, încercând să spargă prietenia și să-i dezbine pe cei doi. Cum vede că cineva este bine văzut, pentru că și-a câștigat statutul prin onestitate, cum începe să împrăștie otravă printre ceilalți, aruncând vorbe grele despre cel ce poate. Cum vede că cineva are succes și alții îi apreciază succesul, cum se retrage din peisaj și caută metode obscure de a ataca. În niciun caz nu va ieși în fața să spună ”Felicitări!”. E prea invidios să facă asta.

Invidiosul este un frustrat, incapabil să-și depășească niște limite. Invidiosul urmărește să destabilizeze imaginea cuiva, savurând o plăcere perversă: ”ăla a mințit și s-a lăudat pentru a obține postul. Nu este atât de capabil…”. Invidiosul este prea invidios pentru a accepta că sunt oameni care chiar pot și chiar muncesc corect pentru a obține ceva. Invidiosul este, de cele mai multe ori, un neica-nimeni. Ți-l amintești pe neica-nimeni, despre care am scris aici?

Mă întreb: ce are de câștigat invidiosul din toate astea?  Își atrage adepți, alți clevetitori invidioși, și formează astfel o lume a invidioșilor ce își consumă timpul bârfind și inventând vorbe rele despre cei ce pot! Nu sunt în stare, invidioșii, să recunoască și să accepte succesul altora. Sunt distructivi.

Eu le-aș spune invidioșilor că nu vor obține nimic bun pe termen lung, ei își consumă energia în mod negativ și mai bine ar face ceva constructiv! Le-aș mai spune că invidia macină și îmbolnăvește și, mai devreme sau mai târziu, ceilalți vor vedea adevărata față a invidiosului. Este doar o chestiune de timp.

Tu, ce le-ai spune invidioșilor?

Dacă ai și tu invidioși prin preajmă și ți-a plăcut ce ai citit, distribuie acest articol.

Mulțumesc! 🙂

Foto zedge

Anunțuri

3 comentarii la “Invidiosul, o specie frustrată, pe cale de înmulțire

  1. Prankish
    3 Februarie 2016

    oribila specie si, da, din pacate se inmulteste repede 😦 am o colega care baga raca intre colegi pentru ca este invidioasa pe prietenia lor. Ea, colega, este singura, fara prieteni sau partener, pentru ca este prea rea si egoista ca sa o suporte oamenii. Si, daca ea este lipsita de prieteni, incearca sa-i desparta pe cei care sunt prieteni. Inventeaza lucruri, barfeste, infloreste si duce vorba. Ai descris foarte bine, parca o cunosti 🙂 dar sigur exista multe ca ea. Barbatii sunt si mai invidiosi, dar ei incearca sa nu se arate. Dar, daca unul are o partenera frumoasa si desteapta, imediat il barfesc ceilalti spunand chiar ca tipa sta doar din interes, nu ca ar tine la el cu adevarat….in ce lume traim, lume??!!!

    Apreciază

  2. Vlad
    3 Februarie 2016

    Am avut momente în care invidia și-a găsit loc și la mine. Dar am învățat că e doar o piatră de moara legată de gât. Foarte bun articolul. Pupici!

    Apreciază

  3. Pingback: Invidiosul, o specie frustrată… | Giurgiuveanul.ro - ziarul giurgiuvenilor de pretutindeni, stiri giurgiu, giurgiu news, stiri locale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 3 Februarie 2016 de în Zbatere în dezbatere şi etichetată , , , , , , , .

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 204 urmăritori

Calendar

Februarie 2016
L M M M V S D
« Ian    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
29  

Ioana Oțoiu

Textele de pe acest blog nu pot fi folosite fără acordul autoarei. Toate drepturile rezervate.
%d blogeri au apreciat asta: