Punct de vedere

Să ne creștem copiii frumos! Să fim părinți frumoși!

Instrucțiuni de folosire pentru copii?

Ioana-sarcina-luna-a-cinceaFiică-mea a venit pe lume fără instrucțiuni de folosire :), la fel ca toți copiii. Mi-a fost foarte greu la început. Mă frământam și îmi puneam tot felul de întrebări privind capacitatea mea de a fi mamă. Auzisem că mamele simt și știu! Știu ce și când să facă ce trebuie pentru copiii lor. Dar, de unde să știi că e bine cu adevărat? Simțurile astea de mamă nu vin chiar așa dintr-o dată precum se spune. Cel puțin la mine nu a fost așa și cred că este doar o vorbă din popor. O vorbă menită să încurajeze tinerele mame care sunt atât de neștiutoate la început. Dacă ești mamă, sigur înțelegi ce vreau să spun. Da, simți! Simți că ai o responsabilitate, că nu mai contezi doar tu. Simți că vrei să-ți iei copilul în brațe când plânge. Știi că trebuie să-l hrănești. Dar poți spune cu siguranță că știi (cel puțin în primele zile de viață) că a mâncat destul? Că laptele tău i-a fost de ajuns? Nu. Nu știi! Afli în timp! Începi să simți mai mult, să-ți dai seama ce și când trebuie să faci abia după ce începi să faci! Nu ai instrucțiuni de folosire, dar ai cărți și ai neamuri…oooo….daaa….neamurile….bunicile, mătușile și soacrele atotștiutoare …E bine să le asculți, să le lași și lor bucuria de a te sfătui, e bine să fi deschisă, dar trece întotdeuna totul prin mintea și prin inima ta!

Bineînțeles că am avut și eu parte de fel de fel de sfaturi de pe la rude…”nu o ține în brațe, că se obișnuiește așa și nu mai scapi”. Să scap? de ce să scap? de copilul pe care mi l-am dorit? nici nu vreau asta, deci o voi ține în brațe cât voi vrea și cât voi simți eu că e bine! ”nu o pupa că se răsfață” – altă voce sfătoasă din bătrâni. Nu zău? de ce să nu o pup? de ce să nu-i arăt iubirea? bucuria că o am? ”nu dormi cu ea că nu va mai vrea să doarmă singură apoi” – alt ”sfat” bun de aruncat, după părerea mea, direct la gunoi! De ce să nu dorm cu ea? de ce să nu o simt și să nu mă simtă? de ce să impun niște reguli care nu fac – din punctul meu de vedere – decât să distanțeze și să creeze acea prăpastie dintre copil și părinte. Lucrurile se construiesc sau se strică încă de la început. Copiii simt și își formează personalitatea de foarte mici. Chiar dacă nu pot vorbi, ei vor știi că ai fost acolo! Eu am ținut-o în brațe pe Andreea mea cât am vrut și am simțit, am pupat-o tot timpul, am vorbit cu ea continuu, am dormit cu ea. Cu toate astea, a început să doarmă singură încă de la 11 luni. Nu a fost chiar nicio o problemă în a se obișnui. La început stăteam cu ea, îi spuneam o poveste, adormea și ieșeam din cameră. Era tabietul nostru seară de seară!

Încă de dinainte de nașterea Andreei mi-am propus să fac lucrurile bine. Știam că voi face și greșeli, toți facem, dar mi-am dorit mereu să fac cât mai puține! Am citit, am învățat, am simțit și am aplicat după cum am crezut eu că este bine. Am încercat și metode citite prin cărți. Unele au dat roade, altele nu. Nu am forțat nimic, nu am obligat-o pe Andreea să facă ceva. I-am explicat ce se poate întâmpla dacă facem așa sau așa, dacă ea face într-un fel sau altul. Apoi am lăsat-o să ia decizii. Propriile decizii. Am lăsat-o să greșească (sigur, într-o anumită măsură) și să simtă pe propria-i piele consecințele.

Andreea are acum 8 ani și jumătate, iar cei din jur, familia, prietenii, învățătoarea, profesoara de engleză, personalul de la after school, spun că am făcut bine ce am făcut și asta m-a motivat să mă documentez și să învăț mai mult. Fata mea este isteață, cuminte, conștiincioasă, ascultătoare, înțelegătoare, este așa cum m-am străduit eu să fie. Și sunt mândră! Cu Andreea am vorbit întotdeauna ca unui om mare. I-am răspuns la orice întrebare, i-am explicat la nivelul ei de înțelegere, transmițându-i astfel că este importantă, că are dreptul de a ști! Au fost subiecte pe care nu le-a înțeles pe deplin, dar a fost mulțumită că a primit răspuns. Până la urmă, ea asta aștepta: un răspuns. Și l-a primit.

Revenind la ce spuneam la început, pentru că niciun copil nu vine pe lume cu instrucțiuni de folosire și nu toate mamele găsesc informațiile de care au nevoie, m-am gândit să împărtășesc aici din experiența mea de mamă!

Voi povesti săptămânal câte o discuție, o întâmplare care s-a petrecut și care mi-a antrenat mintea, provocându-mă să caut explicații pertinente. Sper că aceste povestiri te vor ajuta și pe tine în discuțiile cu copilul tău.

Revin miercurea viitoare cu „Există Moș Crăciun?” – cum am făcut față acestei întrebări, fără să mint 🙂

Ți-a plăcut articolul? Dacă da, distribuie-l și prietenilor tăi. Poți să lași și un comentariu, dacă vrei 🙂

Foto din album personal

Anunțuri

Un comentariu la “Instrucțiuni de folosire pentru copii?

  1. Prankish
    25 Noiembrie 2015

    Mișto idee 👍. Abia aștept sa vad explicația despre moș…sa fiu pregătită când ma va intreba baiatul meu 😉

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

informatie

Această înregistrare a fost postată la 25 Noiembrie 2015 de în De-ale mamelor şi etichetată , , , , , , , , , , , .

Introdu adresa ta de email pentru a urmări acest blog și vei primi notificări despre noile articole pe email.

Alătură-te altor 204 urmăritori

Calendar

Noiembrie 2015
L M M M V S D
    Dec »
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Ioana Oțoiu

Textele de pe acest blog nu pot fi folosite fără acordul autoarei. Toate drepturile rezervate.
%d blogeri au apreciat asta: